Ce poate să facă societatea pentru copiii cu părinți plecați în străinătate

09/07/2012 9:49

Print pagePDF pageEmail page

Fundația Soros propune câteva metode de îmbunătățire a situației copiilor rămași acasă în urma migrației părinților.

Monitorizarea flexibilă a copiilor rămași acasă, în funcție de necesitățile acestora, implicarea școlii în procesul de identificare a copiilor, semnarea unui contract educațional cu unitatea de învățământ de către persoana care va îngriji copilul, acestea sunt doar câteva dintre posibilele soluții pentru îmbunătățirea situației copiilor rămași acasă în urma migrației părinților.

La sfârșitul anului 2011, Direcția Generală pentru Protecția Copilului a identificat un număr de 83. 000 de copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate. Din numărul total, 3. 600 de copii beneficiază de măsuri de protecție specială, cei mai mulți aflându-se în grija rudelor până la gradul IV, ori în centre de plasament.

Raluca Popescu, sociolog, Daniela Gheorghe, psiholog, Ionel Oprea, adjunct Avocatul Poporului și George Roman, expert drepturile copilului au format echipa de experți. Acestea sunt câteva dintre recomandările lor:

  • Asistentul social trebuie să fie liant între diferite instituții active în comunitate: grădiniță, școală, poliție locală, inspectorate școlare, servicu sanitar, alte servicii ale primăriei, ONG-uri, companii, dar și actor activ în relația cu persoana în îngrijirea căreia rămâne copilul.
  • Monitorizarea copiilor trebuie să fie flexibilă, în funcție de necesitățile acestora (de la o lună la șase luni, sau ori de câte ori este necesar, și nu o dată la trei luni conform reglementărilor actuale)

Cu privire la criteriile pe care ar trebui să le îndeplinească persoana în grija căreia rămân copiii, experții propun următoarele:

  • Asumarea în scris a responsabilității îngrijirii copilului, cu descrierea clară a atribuțiilor și instituțiilor la care persoana nominalizată pentru îngrijirea minorului se va adresa, în funcție de problemele întâmpinate
  • Semnarea unui contract educațional cu școala, asemenea celui prevăzut de Legea Educației Naționale, la art. 86, al. 1, care să prevadă și numărul minim de întâlniri cu profesorul sau dirigintele pe semestru
  • Evaluarea psihologică anterioară în ceea ce privește abilitățile sale de îngrijire și echilibru emoțional
Tags:

Comentează şi tu