Interviu cu Andreea Șerban: ce înseamnă să fii student Erasmus în Austria dar și despre voluntariat și școli de vară

24/03/2014 11:04

Print pagePDF pageEmail page

 

Andreea-Serban

Foto: Andreea Șerban, studentă la Facultatea de Limbi Străine, Universitatea București, fotografie din arhiva personală

    Vrei să te implici în activități de voluntariat? Te gândești să te înscrii la o școală de vară în acest an? Vrei să afli ce înseamnă să fii student Erasmus?

   Edu-News.ro ți-a pregătit un scurt interviu cu Andreea Șerban, studentă în anul II la Facultatea de Limbi Străine din cadrul Universității București. Andreea le-a încercat pe toate și ne va împărtăși câteva dintre experiențele pe care le-a trăit în Austria și câteva păreri pe care a reușit să și le formeze.

  1.  Cât de importantă este o școală de vară pentru un student și ce presupune această experiență?

   Cred că o școală de vară este o investiție bună pentru orice student preocupat de educația sa și prin investiție mă refer doar la timp și voință. Multe școli de vară, printre care și cele în care am fost eu, oferă granturi pentru studenți, ceea ce înseamnă că este nevoie doar de câțiva bani de buzunar, restul cheltuielilor fiind suportate de organizator. Școlile de vară sunt cu mult diferite de ceea ce înseamnă învățământ formal, cursurile se derulează cât mai creativ și solicită implicarea activă de fiecare dată. Dacă se desfășoară în străinătate, ajungi să iei contact cu multe culturi noi, să îți faci prieteni în fiecare colț al lumii, să descoperi locuri știute doar din fotografii și să rămâi în final, pe lângă bagajul de cunoștințe acumulat, cu amintiri neprețuite.Mie una mi se pare o alternativă bună de a petrece vacanța în mod productiv în cazul în care nu ai nevoie urgentă de bani și nu decizi să te angajezi.

      2. Cât de mult te ajută o școală de vară pe plan personal și profesional?

   Cu siguranță că o școală de vară constituie un atu pentru orice CV. Demonstrează angajatorului că ești preocupat de educația ta, că ai căutat să te dezvolți profesional și personal și în afara sistemului de educație formală. Participarea la o școală de vară certifică anumite calități prețuite de angajatori, cum ar fi interesul, seriozitatea, curiozitatea și dorința de a evolua

     3. Care sunt cele mai importante proiecte de voluntariat în care te-ai implicat?

   Am început să fac voluntariat în timpul liceului, dar episodul cel mai important din viața mea de voluntar de până acum îl constituie organizația al cărei membru sunt încă din anul I de facultate, și anume ASLS (Asociația Studenților de la Limbi Străine). Am întâlnit acolo o echipă minunată, muncitoare, alături de care am învățat mult și am dobândit aptitudini despre care nu ți se vorbește  niciodată pe băncile școlii. Un proiect drag mie sunt Nopțile Culturale, care au diverse tematici (Noaptea Culturală Japoneză/Coreeană/Germană/Scandinavă/Rusă etc.), care au ca scop promovarea într-un mod cât mai creativ și atrăgător a culturii țării respective și care este cu siguranță unul dintre proiectele reprezentative pentru asociația noastră. Fiind studentă la germană, anul acesta am fost asistent coordonator al Nopții Culturale Germane și satisfacția reușitei a fost cu atât mai mare cu cât am fost implicată direct în organizare. Un alt proiect drag mie a fost Conferința Motivațională prin care le-am prezentat studenților Facultății de Limbi și Literaturi Străine opțiuni de angajare, aducând în fața lor absolvenți ai acestei facultăți, printre care nume sonore precum doamna Irina Margareta Nistor. În acest proiect m-am ocupat de partea de PR și am învățat multe lucruri noi în sfera publicității online. De-a lungul timpului m-am implicat activ în majoritatea proiectelor asociației și sunt sigură că viața mea de student nu ar fi fost nici pe jumătate la fel de frumoasă dacă nu aș fi ales să fac și altceva pe lângă cursuri și facultate.

     4. Se apreciază voluntariatul la noi în țară?

   Consider că fenomenul voluntariatului și aprecierea lui de către angajatori capătă o amploare tot mai mare în România. Întotdeauna un CV care conține și activități de voluntariat pe lângă diploma de facultate sau alte calificări va cântări mai mult decât un CV care nu are și așa ceva. În plus, studenții care nu rezonează cu facultatea la care sunt, pot să descopere prin prisma voluntariatului ce le place cu adevărat să facă și să își clădească astfel baza viitoarei cariere.

     5. Cât a contat ajutorul venit din partea profesorilor?

  Desigur că un profesor joacă un rol important în ceea ce privește interesul și motivarea elevilor și studenților. Am cunoscut de-a lungul timpului în rândul profesorilor mei câțiva oameni absolut extraordinari, care își fac meseria din plăcere, și nu pentru că nu s-a ivit altă opțiune, care pe lângă cunoștințele impresionante pe care le posedă, sunt și foarte buni pedagogi și știu cum să le dea mai departe. Cred că această calitate din urmă face diferența. La facultate îmi imaginam că profesorii vor fi foarte distanți și nepăsători, dar m-am înșelat. Am avut ocazia să colaborez (căci mulți profesori văd relația profesor-student ca pe una de colaborare, și nu de supunere) cu profesori care dincolo de meseria lor sunt în primul rând oameni, iar funcția pe care o au nu le permite să fie așezați pe un piedestal în raport cu ceilalți. Un exemplu concret sunt profesorii departamentului de germanistică, care m-au făcut să iubesc tot ce ține de limba și cultura spațiului german, deși inițial venisem la această secție puțin confuză.

      6. Urmează să pleci în Viena cu un grant Erasmus. Spune-mi te rog ce așteptări ai din acest punct de vedere?

  În general nu îmi place să îmi construiesc așteptări ca să nu risc să fiu dezamăgită. Las lucrurile să meargă de la sine și la final satisfacția e mai mare. Singura mea așteptare, ca să zic așa, e și motivul pentru care am decis să plec: cred că nu poți vorbi cu adevărat fluent o limbă dacă nu ai locuit în țara în care se vorbește măcar câteva luni. Sper ca la final să văd progrese.

     7. Cum te-ai decis să studiezi în străinătate și după ce criterii ai ales universitatea?

   După cum am spus și mai sus, fiind studentă la limbi străine am considerat că este necesar să învăț una dintre limbile pe care le studiez la ea acasă. Nu am ales să studiez încă de la început în străinătate pentru că am aflat târziu de toate pregătirile pe care ar fi trebuit să le fac înainte și presupunea anumite compromisuri pe care la acea vreme nu m-am simțit pregătită să mi le asum. Nu a fost o decizie prea grea să aleg universitatea, căci deși facultatea mea are multe parteneriate în spațiul germanofon, specializarea mea (Traducere și Interpretare) mi-a restrâns posibilitățile la doar două: Viena sau Köln. Am ales-o pe cea dintâi căci este singura unde există secție de limba română, ceea ce îmi permite să îmi folosesc limba maternă în combinație cu germana la seminariile de traducere și interpretare.Astfel programa din țară se va potrivi perfect cu cea de acolo. Acesta a fost singurul criteriu, a contat mai puțin orașul în sine, deși în momentul de față simt că am făcut o alegere bună și din acest punct de vedere.

    8. Ce sfaturi le dai elevilor din ziua de astăzi care se gândesc să își continue studiile în străinătate?

   Să se hotărască din timp dacă vor să studieze încă de la început în afară. Sunt niște formalități destul de consumatoare de timp și care nu se pot face cu o lună înainte de Bacalaureat. Să se implice în cât mai multe activități de voluntariat, căci acest lucru face o diferență uriașă între dosare pentru universitățile din afară. Pentru cei ce se gândesc să studieze în țară și să plece în străinătate cu o bursă semestrială/anuală, îi sfătuiesc să nu se subaprecieze și să nu fie leneși când se anunță perioada înscrierilor. Mulți studenți nu sunt foarte bine informați în legătură cu granturile Erasmus și au impresia că trebuie să fii un student eminent cu 10 pe linie ca să poți să obții unul. Criteriul e lipsa restanțelor în momentul depunerii dosarului și o medie generală peste 8, ceea ce nu este un lucru imposibil. În momentul în care am depus eu dosarul, am fost șocată să văd câte locuri au rămas neocupate (Facultatea de Limbi Străine are parteneriate cu foarte multe facultăți, iar numărul locurilor este pe măsură), în condițiile în care eu credeam că o să fie o concurență acerbă. Multora le e frică, căci practic e un gest care te face să îți abandonezi propria zonă de confort, însă acestea sunt de fapt experiențele care aduc cea mai mare satisfacție. La final nu se întoarce nimeni nemulțumit.

     9. Ce planuri ai pentru următorii ani, spre ce anume te îndrepți? Ce vrei să devii?

   Deși îmi doream de ceva vreme să intru la Limbi Străine, acestea fiind unul dintre cele câteva lucruri care mă pasionează, am venit destul de confuză la această secție (Traducere și Interpretare) și combinație de limbi (engleză/germană). Inițial voiam croată sau polonă în combinație cu engleză, după ce îmi petrecusem vreo doi ani învățând de la prieteni limba sârbă și devenind fascinată de limbile slave. Întâmplarea a făcut să nu existe nici croata, nici polona pe lista secțiilor disponibile din anul în care am intrat la facultate și să mă orientez spre germană, influențată oarecum și de ce spuneau toți din jurul meu: „Cu germana nu mori de foame”. În momentul de față consider că am făcut cea mai bună decizie și nu m-aș putea imagina într-un alt loc. Meseria ideală pentru mine este cea de interpret de conferință, căci toată pregătirea uriașă pe care o presupune reprezintă o adevărată provocare. În funcție de experiența pe care o să o am după acest semestru petrecut în afară, o să decid dacă îmi voi continua studiile la Master tot în străinătate. Însă nimic nu este bătut în cuie și nu poți ști niciodată ce se ivește pe parcurs.

Tags:

Comentează şi tu