Românii sunt predispuși să economisească mai puțin decât locuitorii altor țări din cauza modului în care gramatica le-a format percepția despre viitor și prezent.
Asta rezultă din cercetarea „Efectele limbii asupra comportamentului economic: Dovezi din rate de economisire, comportamentul privind sănătatea și activele la retragerea din activitate”, realizată de Universitatea americană Yale.
Profesorul de economie comportamentală Keith Chen, autorul studiului, a împărțit limbile vorbite pe mapamond în două categorii, în funcție de cum este definit conceptul de timp.
Astfel, dacă o limbă face diferența între prezent și viitor, atunci economisirea este mai dificilă. Iar România intră în această categorie.
Spre deosebire, popoarele cu o limbă care nu face distincția clară între prezent și viitor economisesc și cu 40 la sută mai mult. Prin urmare, limba e de vină că un român va economisi mai puțin decât un german sau un japonez.
Alte limbi clasificate similar cu româna sunt bulgara, ceha, engleza, franceza, maghiara sau rusa. La polul opus se află daneza, olandeza, germana, finlandeza sau mandarina, limbi în care diferența prezent-viitor nu apare clar, ci depinde de context.
Există discrepanțe gramaticale clare și între limbile din Europa, spune profesorul de la Yale. De exemplu, în engleză o acțiune viitoare este exprimată cu timpul viitor, pe când în germană aceeași acțiune poate fi redată folosind forma de prezent a verbului.
Cercetarea profesorului Keith Chen a stârnit critici din partea economiștilor și lingviștilor. Economiștii afirmă că la baza comportamentului unui individ stau motive de ordin cultural, social și economic. Iar lingviștii atrag atenția că limbile rusă și mandarină seamănă mult mai mult decât crede profesorul de la Yale.
