România ocupă ultimele locuri la majoritatea indicatorilor urmăriți în Monitorul educației și formării, ediția 2018, publicată de Comisia Europeană pe 16 octombrie. Rămâne una dintre puținele țări care nu au atins încă niciuna dintre principalele țintele pentru 2020, iar alocările din PIB pentru educație, cu toate că sunt în creștere, ele continuă să fie cu mult sub media UE.

   România a făcut progrese notabile în ce privește rata ocupării forței de muncă în rândul tinerilor cu studii. Însă, echitatea în educație, decalajul dintre mediul rural și urban și incluziunea romilor continuă să reprezinte provocări-cheie, care au consecințe la nivelul creșterii incluzive și a inegalităților în societate.

   Potrivit Comisiei Europene, România a înregistrat următoarele evoluţii privind cele şase ţinte stabilite pentru 2020 la nivel european:

  • a treia cea mai mare rată a abandonului școlar timpuriu din UE (proporția tinerilor care au cel mult gimnaziu în segmentul de vârstă 18-24 ani, perioada analizată 2014-2017): 18,1% (neschimbat comparativ cu 2014), față de o medie UE de 10,6%, apropiată de ținta de 10% pentru 2020;
  • pe ultimul loc în UE la ponderea absolvenților de studii superioare (segment de vârstă 30-34 ani, perioada 2014-2017): 26,3% (+1,3% în perioada analizată), față de o medie europeană aproape de ținta de 40% pentru 2020;
  • educația și îngrijirea preșcolarilor (vârsta de 4 ani – începutul ciclului primar, perioada 2013-2016): 88,2% (+1,8%), comparativ cu o medie UE de 95,3%, peste ținta pentru 2020;
  • tineri de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoștințe (perioada 2012-2015): citire 38,7% (+1,5%), la o medie UE 19,7%; matematică 39,9% (-0,9%), medie UE de 22,2%; științe 38,5% (+1,2%), comparativ cu o medie UE de 20,6%; ținta UE pentru 2020 la acest capitol este de 15%;
  • rata de angajare a noilor absolvenți (20-34 ani, perioada 2014-2017): general 76% (+9,8%), la o medie europeană de 80,2% (82% țintă 2020); studii superioare 87,4%, peste media UE de 84,9%;
  • cea mai slabă rată din UE privind participarea adulților la procesul de învățare (25-64 ani, perioada 2014-2017): 1,1% (-0,4%), comparativ cu o medie UE de 10,9% (15% ținta pentru 2020);

   În 2016, România a înregistrat cea mai mare creştere a cheltuielilor cu educaţia (+18,4%), mare parte din aceasta fiind reprezentată de cheltuielile cu creşterile salariale sau plăţile retroactive pentru perioada 2008-2011. Cu toate acestea, alocarea din PIB a fost de doar 3,7%, în continuare unul dintre cele mai scăzute nivele din UE (comparativ cu o medie europeană de 4,7% din PIB).

   La nivel european, raportul arată că au fost înregistrate progrese notabile privind atingerea ţintelor pentru 2020. Totuşi, persistă unele discrepanţe între statele membre, motiv pentru care sunt necesare mai multe reforme.


Vrei sa comentezi?