Majoritatea profesorilor resping varianta repetării anului școlar și varianta recuperării prin restructurarea anului școlar viitor, arată o cercetare realizată de Universitatea din București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Universitatea de Vest și Institutul de Științe ale Educației.

Cercetarea a avut loc în perioada 25-31 martie 2020 și a evaluat practicile didactice și dificultățile în desfășurarea activităților cu elevii în această perioadă.

Profesorii care au pariticipat la cercetare arată că principalele dificultăți sunt:

a) lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback și evaluare (64%)

b) dificultăți de ordin tehnic – platforme care trebuie instalate, care nu funcționează (62%)

c) lipsa suportului pedagogic pentru realizarea de activități de învățare suficient de eficiente și/ sau atractive pentru toți elevii: (58%)

d) lipsa instrumentelor potrivite pentru predare-învățare-evaluare la disciplina lor (57%)

e) lipsa conținutului educațional (resurse digitale) în domeniul disciplinei (57%)

f) lipsa unui computer suficient de performant (56%)

g) lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și utilizarea adecvată a instrumentelor și resurselor digitale (54%).

Studiul arată că 77% dintre elevii cu rezultate bune și foarte bune la învățătură reușesc să parcurgă curriculumul conform planificărilor preexistente.

În cazul elevilor cu rezultate slabe lucrurile stau altfel. Profesorii spun că aceștia reușesc în proporție de 50% să țină pasul.

Copiii de clasa a VIII-a care au de obicei rezultate școlare slabe acumulează în această perioadă lacune într-o măsură semnificativ mai mare decât colegii lor, cu o medie de 1,93, față de media de 3,11 indicată pentru elevii buni, arată aceeași sursă.

La clasa a XII-a, mulți dintre elevi necesită în perioada următoare o mai mare atenție și o instruire personalizată.

Elevii au și ei dificultăți, care arată specialiștii, constituie impedimente serioase pentru învățare:

a) dificultăți tehnice – conectare complicată pe anumite platforme, restricții de acces, limitări de browser, instalări de programe suplimentare (73%)

b) lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii (71%)

c) nivelul insuficient al competențelor digitale (68%)

d) lipsa unui computer/ tabletă/ telefon smart (65%)

e) lipsa unui program bine structurat, determinând sincope în învățare (65%)

f) lipsa controlului și monitorizării constante a activității lor (65%)

g) acces limitat la Internet (64%)

h) lipsa suportului/ lipsa de interes/ interdicții din partea adulților (59%).

Mai multe detalii despre cercetarea realizată de Universitatea din București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Universitatea de Vest și Institutul de Științe ale Educației, găsești aici.


Vrei sa comentezi?